Care este diferenta dintre chimen si chimion?

Seamana intre ele la nume si aspect, dar sunt doua tipuri de seminte cu gusturi aparte.

Multa lume le confunda. Ce-i drept te pot pacali. Chimenul si chimionul au cam acelasi aspect, insa prima diferenta dintre ele este chiar culoarea. Desi au aceeasi forma, semintele de chimion sunt mai deschise la culoare decat cele de chimen.

Chimionul (Cuminum cyminum)

Face parte din aceeasi familie cu fenicului, iar daca iti e mai usor, gandeste-te ca semintele lui seamana cu cele de fenicul.

Chimenul (Carum carvi)

Face parte din aceeasi familie cu patrunjelul si coriandrul si are seminte mai inchise la culoare, unele aproape negre.

Cea mai mare diferenta o observi la gust. Chimionul este mai amar cu o aroma distincta si bogata. In timp ce chimenul are un gust dulce-picant cu note florale si piperate.

Chimionul este o prezenta obisnuita in preparatele mexicane, nord-africane si indiene, in timp ce chimenul este mai obisnuit in Europa, mai ales in Germania si in tarile mediteraneene, dar si in Orientul Mijlociu. Il poti folosi in produse de patiserie, in mancaruri cu varza, in preparate cu carne sau langa branzeturi.

Chimenul poate fi inlocuit la gust cu semintele de marar, iar chimionul cu pudra de curry sau garam masala.

Despre Chimion:

Chimionul este o planta medicinala ce isi are originile in vestul Asiei. In scop terapeutic se folosesc semintele plantei. Savantii antici Dioscoride si Theophrast au mentionat in lucrarile lor faptul ca aceasta planta sta la baza unei bune functionari a aparatului digestiv. In Turcia chimionul a fost descoperit in vase antice (ce dateaza din secolul II i. e. n.) iar medicii il prescriau pentru tratarea afectiunilor respiratorii. Faraonii foloseau uleiul de chimion pentru stimularea digestiei, combaterea durerilor de dinti, de cap, tratarea diferitelor infectii.

Caracteristici generale:

chimionul, cunoscut si sub numele de secarica, este o planta ce face parte din familia Apiaceae. Poate atinge inaltimi de 30-50 cm, are frunze fin divizate, liniare, de culoare verde si flori (planta infloreste in iunie-iulie) albe sau roz, grupate in ciorchini.

Semintele sunt alungite (au aproximativ 3-6 mm), in forma de semiluna, cu capetele usor turtite, de culoare galben-maronie cu striatii albe si se aseamana cu semintele de chimen, insa au o aroma total diferita.

Semintele de chimion sunt bogate in ulei volatil format din limonen, dehidrocarvona, substante albuminoide, dihidrocarveol, lipide, substante minerale, carvona, glucide, rezine, tanoizi, amidon taninuri.

Proprietati si beneficii:

Chimionul are efect antispasticm stomahic, carminativ, emenagos, galactogos, vermifug, fluidifiant, antimicrobian, astringent, calmant, depurativ, antioxidant; are proprietati anti-diabetice (reduce inflamatia si nivelul colesterolului, acizilor grasi liberi si a trigliceridelor).

1. Chimionul imbunatateste digestia:

Stimuleaza secretia sucurilor gastro-intestinale, asigurand o digestie usoara si corecta. In acelasi timp, ajuta la eliminarea gazelor intestinale, datorita proprietatii carminative; previne balonarea si este eficient in combaterea colicilor intestinale, inclusiv la sugari. Poate fi folosit in tratarea constipatiilor, in cazul colonului iritabil, diaree, colite.

2. Datorita efectului emenagog, chimionul ajuta la declansarea ciclului menstrual:

Asigurand apoi, o reglare a menstrei (regleaza secretia hormonilor estrogeni); in plus, chimionul amelioreaza durerilor asociate menstruatiei.

3. Stimuleaza secretia lactata

(gratie efectului galactogog), venind in ajutorul mamelor ce alapteaza si nu au suficient lapte.

4. Chimionul are proprietati antimicrobiene

Si este un bun fluidifiant, fapt pentru care este utilizat in afectiunile respiratorii (laringite, bronsite, raceli, nevralgii, boli acute de plamani, tuse, sinuzita, astm); fluidizeaza secretiile bronsice.

5. Este un bun aliat in combaterea parazitilor intestinali:

Are proprietatea de a omora viermii intestinali si larvele acestora. Pentru a trata parazitozele, chimionul trebuie asociat cu preparate din crusin sau sena care au efect laxativ.

6. Are proprietatea de a revigora organismul,

alimentandu-l cu energie, inlaturand starea de oboseala. Are efect calmant asupra sistemului nervos, este un excelent stimulant si tonic.

7. Are efecte antitumorale puternice.

Preparatele cu chimion previn instalarea cancerului de colon si de col uterin, datorita efectului sau antioxidant, prin actiunea directa asupra radicalilor liberi, fiind o piedica in calea oxidarii celulare.

8. Chimionul poate avea rezultate bune in tratarea candidei

Fiind considerat mult mai eficient fata de antibioticele conventionale.

9. Chimionul poate intarzia aparitia cataractei asociata cu diabetul

sau o data cu inaintarea in varsta. De asemenea contribuie la intarirea sistemului imunitar, fiind o sursa bogata de magneziu, zinc si fier.

Se foloseste in terapiile naturiste sub forma de infuzie, pulbere, ulei si tinctura.

Infuzia:

se prepara dintr-o lingurita de seminte de chimion la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat 10-15 minute (acoperit), dupa care se strecoara. Ceaiul de chimion se consuma 1-2 cani pe zi, dupa mesele principale; copiii peste 5 ani pot bea o cana de ceai pe zi. Infuzia de chimion poate fi utilizata pentru calmarea colicilor intestinali la sugari, pentru inlaturarea crampelor abdominale si tratarea altor afectiuni gastro-intestinale.

Pulberea de chimion:

poate fi obtinuta prin maruntirea fina a semintelor bine uscate. Preparatul se poate pastra pentru 5-6 luni in recipiente din sticla. Pulberea este eficienta pentru sporirea lactatiei. Se recomanda consumul unei lingurite de pulbere cu putin zahar, dizolvate in apa rece, seara, inainte de culcare. Persoanele care sufera de diaree sau constipatie pot consuma 2 lingurite de pulbere de chimion, de preferat cu putin iaurt; tratamentul are rolul de a ameliora durerile stomacale, echilibrand si asigurand o buna functionare a aparatului digestiv (favorizeaza regenerarea florei intestinale).

Uleiul de chimion:

este un preparat obtinut prin presarea la rece a semintelor. Se poate achizitiona din magazinele specializate. Adaugarea a 2-3 picaturi de ulei pe pasta de dinti si perierea ulterioara (de doua ori/zi), are ca efect reducerea durerilor de dinti, cauzate de inflamatii. Uleiul se utilizeaza si in tratarea scabiei, se aplica pe zonele afectate prin tamponare.

Tinctura de seminte de chimion

poate fi obtinuta prin amestecarea a 2 parti de seminte zdrobite de la aceasta planta cu 3 parti de alcool de secare/ alimentar/ fructe cu volum alcoolic ridicat. Preparatul se lasa la odihnit pentru doua saptamani, dupa care se strecoara. Se consuma conform indicatiilor medicului terapeut.

Contraindicatii si reactii adverse:

Chimionul consumat in exces poate provoca, rar, stari de epilepsie.

Persoanele alergice la plantele familiei din care face parte chimionul trebuie sa evite aceasta planta.

Femeile insarcinate nu trebuie sa depaseasca 7 g pe zi de seminte de chimion; supradozajul poate duce la avort.

Este fototoxic, asa ca nu se recomanda consumul inainte de expunerea la soare. Indicat ar fi sa se consume cu minim 24 de ore inainte, pentru a evita patarea pielii.

Despre Chimen:

Chimenul este o planta extrem de cunoscuta pentru semintele cu gust intens utilizate in gastronomie. La fel de cunoscute sunt si proprietatile curative ale acestei plante, dar si efectele stimulatoare si depurative. Planta de chimen ce are un ciclu de viata de doi ani, se dezvolta foarte bine in zonele calde din Asia de Vest si in Europa, iubeste solurile argiloase si uscate.

Cunoscuta si sub numele de chimin, cimin, piperus, este apreciata pentru semintele marunte cu miros puternic asemeni anasonului. Aceste mici seminte sunt utilizate pentru condimentarea preparatelor de panificatie, a branzeturilor, a carnurilor si legumelor. Chimenul, este o planta intens utilizata in Europa Centrala si Nordica.

Chimenul este diferit de chimion, planta aromatica si medicinala utilizata cu preponderenta in Africa de Nord, Orientul Mijlociu, China, India, Cuba si Mexic.

Chimenul poate creste in tara noastra spontan (pe campuri, in gradini) sau in culturi organizate. Se aseamana cu mararul, are frunze fin ramificate, ce cresc de pe tulpini pana la 20-30 cm. Petiolul florii este lung, are aproximativ 40-50 cm; florile sunt marunte si au culoarea alb sau roz. Semintele de chimen sunt achene in forma de semiluna, au noua margini si culoare brun inchis.

Chimenul a fost trecut pe lista plantelor medicinale de catre imparatul Carol cel Mare (742-814 d. H).

Proprietati si beneficii:

Semintele de chimen sunt bogate in uleiuri volatile (carvona, carveol, carvacrol), mucilagii, substante albuminoide, glucide, rezine, tanoizi, antioxidanti (luteina, caroten), minerale (fier, cupru, calciu, potasiu, mangan, seleniu, zinc, magneziu), vitamine (A, C, E si vitamine din complexul B), fitosteroli si fibre. Aceste elemente ofera proprietati carminative, antispastice, astringente, diuretice, expectorante, stomahice, galactogoge (stimuleaza eliberarea de prolactina, hormonul necesar pentru alaptare) si vermifuge.

  1. Semintele de chimen pot fi oferite sub forma de ceai, mamicilor care alapteaza si bebelusilor, pentru ca previn aparitia colicilor. De asemenea stimuleaza secretia de lapte si vitaminizeaza organismul.
  2. Chimenul imbunatateste digestia. Cateva seminte de chimen favorizeaza procesul de digestie. Actioneaza ca stimulent asupra stomacului si faciliteaza intregul proces digestiv. Un alt aspect benefic al chimenului este ca previne si combate flatulenta. Sunt numeroase studii care au demonstrat ca semintele de chimen consumate dupa o masa copioasa imbunatatesc digestia.
  3. Amelioreaza simptomele astmului: chimenul actioneaza la nivelul aparatului respirator, ajuta la eliminarea secretiilor bronsice si are efect antiinflamator. Tusea, durerile de gat si inflamatiile sunt diminuate cu ajutorul acestor seminte cu gust placut.
  4. Intaresc sistemul imunitar. Cantitatea generoasa de uleiuri volatile, minerale si vitamine hranesc organismu si ajuta la intarirea acestuia. Curele cu preparate din chimen pot fi urmate inainte de inceperea sezonului rece dar si in perioadele de convalescenta.
  5. Combate anemia si starile de greata. Uleiurile volatile si compusii deosebiti ajuta la ameliorarea starilor de greata. Semintele de chimen sunt bogate in fier, dar si in compusi organici care favorizeaza absorbtia mai buna a fierului in organism.
  6. Chimenul este eficient in curele de detoxifiere. Bogat in antioxidanti care favorizeaza eliminarea toxinelor din organism, chimenul este un bun aliat al persoanelor care doresc sa se curete de elementele cu efecte toxice.
  7. Ceaiul de chimen ajuta la reglarea greutatii corporale. Acest preparat favorizeaza arderea grasimilor si intensifica metabolismul. Semintele de chimen combinate cu radacina de ghimbir are efecte minunate asupra persoanelor care doresc sa scape rapid de kilogramele in plus fara a-si modifica drastic modul de viata.
  8. Chimenul este eficient in tratarea cazurilor de colesterol, gastrita si constipatie. Este cunoscut pentru efectele laxative si calmante. Consumat in mod regulat ajuta la scaderea colesterolului rau din sange.

Mod de utilizare si remedii:

Pot fi utilizate sub forma de ceai, tinctura, ulei volatil, pudra si ulei de masaj.

  1. Ceaiul de chimen este indicat in numeroase afectiuni: ajuta digestia, scade colesterolul, purifica organismul, imbunatateste secretia de lapte (in cazul mamicilor). Ceaiul poate fi preparat astfel: o lingurita de chimen, poate fi pusa in apa clocotita (cat pentru o cana). Amestecul trebuie acoperit cu o farfurioara si lasat sa infuzeze pentru 10-15 minute. Dupa ce s-a odihnit, ceaiul trebuie strecurat si poate fi consumat cand ajunge la temperatura camerei.

2. Uleiul volatil de chimen poate fi extras prin procedee industriale, insa poate fi obtinut si la scara mica prin antrenarea cu alcool. Uleiurile obtinute cu alcool de concentratie ridicata trebuie consumate diluate cu apa.

3. Pulberea de chimen se obtine prin macinarea semintelor uscate. Pulberea este eficienta in imbunatatirea functiilor digestive, pentru curele de detoxifiere dar si pentru ameliorarea simptomelor provocate de raceala si gripa.

4. Tinctura de chimen se obtine prin amestecarea a 10 linguri de pulbere cu 50 ml alcool din secara sau fructe cu concentratie alcoolica 50%. Amestecul trebuie omogenizat si lasat la macerat pentru doua saptamani. Solutia obtinuta trebuie filtrata si pusa intr-un spatiu special de depozitare. Tinctura poate fi consumata pentru perioade de 1-3 luni.

5. Uleiul de masaj poate fi utilizat extern sub forma de masaj. Fructele zdrobite de chimen pot fi amestecate cu ulei de masline. Solutia obtinuta trebuie lasata la macerat pentru 10-15 zile. Uleiul de chimen hraneste si hidrateaza pielea in cele mai profunde straturi; in acelasi timp tonifica si mentine elasticitatea pielii.

Contraindicatii si reactii adverse:

Femeile insarcinate nu trebuie sa consume preparate terapeutice cu chimen, insa, pot consuma putin ceai si semintele de chimen ca si condiment alimentar. Supradozajul in cazul acestora poate duce si la avort spontan. Mamicile care alapteaza pot utiliza chimen, pentru a stimula secretia de lapte.

Chimenul trebuie administrat in cantitati foarte mici copiilor mici.

Consumul in exces al ceaiului si al altor preparate pe baza de chimen pot avea efecte adverse asupra sistemului digestiv.

Preparatele pe baza de chimen sunt contraindicate persoanelor care sufera de alergii la plante din familia Umbeliferae.

Lasă un răspuns